24 mai 2011

How dumb can one be?

Tocmai când m-am hotărât să trăiesc și eu puțin. Exagerez.
Republicii e o stradă lungă, și uneori cauți să te amuzi la 3 dimineața. Și când te saturi de făcut slalom printre mașini, mort de beat (nu, nu am făcut asta), te arunci în boscheți, pentru că e atât de cool, mai ales când o face Mircea. Unu la mână, trebuie să învăț să sar în boscheți, și doi, trebuie să nu mai fac asta. Sunt doar puțin zgâriată pe abdomen, hainele-mi sunt întregi, iar capul tot gol e.
Copleșită de durere și hotărâtă să învăț să practic acest sport, mi-am continuat drumul liniștită, luând cu toţii un taxi de la CCS.
Și când mi-am dat seama ce tregedie avusese loc, am sărit din taxi, mai ceva ca-n filme, pentru că ăia din filme plătesc cursa de 100 m.
Și-am luat-o înapoi pe Republicii, făcându-mi reproșuri și promițându-mi să nu mai fac. De data asta nu mi-am uitat ochelarii în Hard, ci în boscheți. Da, i-am găsit.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu